Dezvoltarea copilului în primul septenal: perspectivă Waldorf
Dispoziția generală a copilului este una de încredere față de lumea înconjurătoare. În pedagogia Waldorf este rezumată în formula: „Lumea este buna!”
Evoluția fizică
Din punct de vedere fizic, evoluția și transformarea pe care o parcurge ființa umană în primii ani de viață este spectaculoasă și unică de-a lungul vieții sale. Pe parcursul primilor 7 ani de viață ființa umană crește cam de zece ori în greutate (dacă vom lua ca punct de reper 2,5-4 kg pentru un nou născut și 22-25 kg pentru un copil de 7 ani), și de mai bine de 4 ori în înălțime (48-55 cm pentru un nou-născut respectiv 115-122 cm înălțimea unui copil de 7 ani).
O astfel de dezvoltare spectaculoasă are anumite cerințe fizice:
a) Mâncarea – să fie cu adevărat hrănitoare și să susțină dezvoltarea corpului. Principalele grupe de alimente (carne, cereale, legume, fructe, ouă și produse lactate) ar trebui să reprezinte în jur de 80-90% din ceea ce mănâncă un copil în primii șapte ani de viață. Este perioada în care se formează organele și este perioada când se pun bazele unui corp sănătos, unui corp pentru întreaga viață. În pedagogia Waldorf se vorbește chiar despre cereala zilei: orez (lunea), orz (marți), mei (miercuri), secară (joi), ovăz (vineri), porumb (sâmbătă) și grâu (duminică). Rămâne la latitudinea familiei să găsească modul exact de preparare al ei astfel încât să fie plăcute atât celor mici cât și celorlalți membrii ai săi. Foto: pixabay.com
b) Somnul – în primii 7 ani de viață se pun bazele unui ritm sănătos veghe-somn. De la perioadele un pic haotice din primele luni de viață în care cele 2 stări alternează fără o noimă anume, până la sincronizarea cu ritmul zilei și al nopții. Calitatea și cantitatea de somn, precum și ritmul perioadelor de odihnă reprezintă o bază solidă a sănătății pe tot parcursul vieții, iar părinții trebuie să își asume această sarcină, adesea extrem de provocatoare. Foto: pixabay.com
c) Mișcarea - este a treia componentă sine-qua-non al dezvoltării fizice în primul septenal. Este important atât pentru sănătatea fizică cât și pentru cea psihică. Ieșiri în natură, dobândirea unor abilități cum ar fi: cățăratul în copaci, înotul sau mersul pe bicicletă (fără roți ajutătoare) joacă un rol vital până la 7 ani și (deși pare contra-intuitiv) pregătesc copilul pentru școală mai mult decât ar face-o urmăritul unor documentare despre planete pe tabletă, de exemplu.
Ce puteți dvs, părinții să faceți? Asigurați ritmul, creați condițiile în care acești 3 factori de bază să fie o prezență constantă în viața copilului dvs.
Evoluția emoțională și intelectuală
Deși la fel de spectaculoasă ca și prima, acest al doilea tip de evoluție e mai subtil în manifestarea sa. Pentru unii ea este aproape tangibilă, în schimb pentru acei părinți care consideră că e treaba copilului să crească și să își ia singur informațiile din mediu, lucrurile devin de-a dreptul de neînțeles.
Pe parcursul primilor 7 ani de viață, copilul trece printr-un carusel de emoții, oscilând între atitudini de deschidere și curaj și cele de teamă și retragere. Punctul de reper rămân părinții, de aceea e foarte important ca acesta să îl înconjure pe cel mic cu o atmosferă de echilibru. Dacă ritmul pe care l-am amintit în secțiunea anterioară aduce copilului siguranță și predictibilitate, atunci atitudinea părinților e cea care îi aduce echilibrul emoțional.
Cu toții ne dorim ca atunci când avem o zi grea și suntem obosiți și răbufnim să avem pe cineva calm alături, sau atunci când suntem surescitați să avem o persoană calmă alături care să ne „aducă (ușor) cu picioarele pe pământ”. Dacă pentru adulți, idealul este ca ei să învețe să se auto-regleze emoțional, pentru copil acea prezență exterioară e o necesitate.
Principalul mod în care cei mici învață în această perioadă e imitația: de aceea e important ca persoanele din jurul copilului să aibă un comportament și un limbaj demn de a fi imitat.
„Ingredientele magice sunt aici: frumosul, echilibrul, fermitatea, calmul - fiecare în ce măsură și cât de des le poate aplica : în vorbire, în gesturi, în atitudine...”
Dezvoltarea individuală
Așa cum există caracteristici generale, puncte de reper prin care trecem cu toții (ele aparțin în general domeniului fizic), așa există și o latură extrem de personală și care nu se supune vreunui control extern- individualitatea copilului. Ne putem gândi la ea într-un fel ca la esența acelei ființe umane.
Cu cât primele două categorii de cerințe sunt mai bine aplicate în viața de zi cu zi, cu atât această a treia componentă a omului își va face simțită prezența mai bine, iar dezvoltarea ei armonioasă este de fapt ținta întregului efort educațional.
Dar despre această componentă vom vorbi mai mult în al treilea septenal (de la 14 la 21 de ani). Până atunci, ne oprim atenția asupra celui de-al doilea septenal: 7-14 ani...
Sursa foto: pixabay.com
© 2026 Școala Waldorf Ilios. Preluarea textelor de pe acest site este permisă în mod gratuit, în limita a maxim 500 de caractere, cu obligativitatea specificării sursei prin link activ către articolul original.
DESPRE AUTOR
Nicoleta Măceșanu
Profesor de limba româna și limba engleză în cadrul școlii Waldorf Ilios din București.
11 ani experiență în pedagogia Waldorf.
„Ingredientele magice sunt aici: frumosul, echilibrul, fermitatea, calmul - fiecare în ce măsură și cât de des le poate aplica : în vorbire, în gesturi, în atitudine...”